Cele mai multe așteptări de la orașul anului viitor țintesc atragerea de investitori

Anul 2006, ca ultimă treaptă spre aderarea României la Uniunea Europeană, va da multe bătăi de cap instituțiilor publice locale. Deși, în cele mai multe cazuri, direcțiile de activitate de anul viitor ale instituțiilor sunt o continuare a celor din 2005, efortul realizării priorităților va fi mai mare, sub presiunea unui termen limită - 1 ianuarie 2007.

Orașul viitorului Săptămâna Clujeană încearcă, în paginile care urmează, să vă înfățișeze „orașul viitorului” din perspectiva celor care, ne place să credem, dețin puterea de decizie: instituțile administrației publice și serviciile descentralizate. Astfel, directorii acestor structuri au fost invitați să prezinte cea mai importantă realizare a instituției în 2005, trei priorități pentru 2006 și așteptările pe care le au, ca persoane publice cât și ca simpli cetățeni, de la Clujul anului viitor.

Chiar dacă ne-am lovit de lipsa de interes a multora dintre aceștia față de mediatizarea activității instituțiilor pe care le conduc, cei mai mulți au fost receptivi, permițându-ne să realizăm un tablou al Clujului în 2006.

Succese locale: Cele mai importante realizări ale instituțiilor publice în 2005 se referă, în special, la implementarea noii legislații din fiecare domeniu, armonizată cu aquis-ul comunitar; la certificări internaționale - ca în cazul Corpului IV Armată Teritorial, al cărui Batalion 811 a fost certificat NATO sau al Uniunii Naționale a Agențiilor Imobiliare, care a fost primită în familia Consiliului European al Profesiilor Imobiliare; dar și la succese „materiale”, cum ar fi dobândirea unui sediu permanent în cazul Autorității Naționale pentru Turism. Fiind vorba în special de servicii descentralizate, activitatea acestora se înscrie în direcțiile trasate de ministerele de resort, respectiv reprezintă implementarea în plan local a programului de guvernare.

Investiții: De aceea, și prioritățile pentru anul viitor se restrâng, de regulă, la linia impusă de la centru și vizează implementări legislative ori, simplu, creșterea performanței raportată la propriile atribuții. Printre prioritățile mai concrete se numără edificarea unui nou sediu pentru Inspectoratul de Poliție, creșterea salariului minim pe economie la 450 lei, construirea unei Săli Polivalente, înființarea unui număr de minim trei ferme „europene” în fiecare comună clujeană, igienizarea cursurilor de apă. Așteptările de la orașul anului viitor sunt, în schimb, mult mai concrete. Atât ca persoane publice, cât și ca cetățeni, directorii serviciilor descentralizate își doresc cu ardoare ca Clujul să fie asaltat de investitiri strategici care, prin sumele investite și locurile de muncă create, au un rol determinant în dezvoltarea orașului și creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Așa cum se poate observa și în tabelul alăturat, în ordinea priorităților urmează construirea centurilor ocolitoare și a parcărilor din centrul orașului, apoi prolemele de ordin social de tipul construirii de locuințe și creării de locuri de muncă. Aceste probleme stau în special în puterea administrației locale, însă directorii insituțiilor descentralizate și-au văzut și propriile deficiențe, cerând de la Clujul anului următor și reducerea birocrației sau creșterea transparenței decizilor autorităților publice. Clujul în 2006, un model al interacțiunii administrației cu cetățenii

“Pentru anul 2006 îmi doresc să vedem în Cluj un model al modului în care administrația publică interacționează cu cetățenii. Unul dintre obiectivele Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației este tocmai acela de a crește interacțiunea dintre administrația publică și cetățean, de a îmbunătăți relația cetățeanului cu structurile administrației publice, la nivel central și local. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Ministerul a lansat mai multe proiecte, cel mai nou fiind proiectul numit „Ghișeul virtual de plăți”, care urmărește asigurarea unei modalități rapide de plată a debitelor către stat.

Clujul este un centru cultural, economic și politic important și îmi doresc ca el să devină un punct de referință pentru zona Europei Centrale și de Sud-Est. Acest lucru va fi posibil doar printr-o strânsă colaborare între toate structurile: autorități locale și centrale, mediul universitar și mediul economic.”,

Nagy Zsolt, ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației Anul în care Clujul își va arăta valoarea Sunt convins că județul Cluj va avea, în anul 2006, dezvoltarea pe care o merită. Raportându-mă la tot ce s-a întâmplat în județul Cluj în ultimul an, cred că anul 2006 va fi unul al dezvoltării infrastructurii rurale cu tot ceea ce implică aceasta: drumuri, rețele, școli. În ceea ce privește școlile, am manifestat, și în calitate de prefect, un interes deosebit față de modul în care se desfășoară procesul de învățământ, atât în mediul urban, cât și în cel rural, unde dotările, infrastructura, lasă mult de dorit.

Acum, ca ministru al Educației și Cercetării, sunt sigur că voi putea contribui mai mult la îmbunătățirea acestor condiții la nivelul întregii țări și, desigur, și la nivelul județului Cluj. În ceea ce privește învățământul universitar clujean, acesta este un exemplu real de performanță, situându-se pe primele locuri la nivel național și sper că, printr-o apropiată adoptare a Legii calității, acest lucru să fie consfințit oficial prin evaluări ulterioare.

Anul 2005 a fost un an al inundațiilor succesive, care au perturbat activitatea economică, dar a dovedit, în același timp, că județul are capacitatea de a rezolva prin mijloace proprii și de a gestiona situațiile critice. Sper că anul 2006 va fi cel în care județul își va arăta valoarea. În final, doresc să le urez tuturor cititorilor dumneavoastră un an 2006 liniștit, cu speranță, împliniri și vreau să le spun încă un lucru: să nu-și piardă încrederea în noi!”, Mihail Hărdău, ministrul Educației și Cercetării

Saptamana Clujeana