Primăria Cluj a sesizat abia acum că orașul este „evitat” de turiști și a decis să dezvolte această latură a municipiului.

Clujul a fost de departe destinația cea mai puțin frecventată de turiștii străini în sezonul de iarnă 2005-2006, astfel încât, conform statisticilor, clujenii au fost turiști la ei acasă. Primăria Cluj a sesizat abia acum că orașul este „evitat” de turiști și a decis să dezvolte această latură a municipiului. Destinațiile pe care Primăria le propune ca atracții ale Clujului sunt menținute la cota de avarie. În plus, nu există o promovare serioasă a orașului la acest nivel, iar serviciile pe care Clujul le oferă abia dacă pot fi considerate satisfăcătoare, comparativ cu Brașovul, Sibiul sau chiar Bucureștiul. Gradul de ocupare al locurilor de cazare în Cluj se menține scăzut. Orașul este o destinație de afaceri, dar nu una turistică, după cum arată cifrele din statistici, astfel că cei care poposesc aici rămân cel mult 2-3 nopți.

Investiții masive

Un calcul sumar arată că orașul ar avea nevoie de minim 2,7 milioane de euro pentru investiți în reamenajări, pliante, infrastructură, centre și chioșcuri de turism sau punerea în valoare a atracțiilor culturale și istorice. „La toate acestea s-ar adăuga banii necesari pentru promovarea orașului prin agențiile de turism specializate din țară și străinătate și angajarea personalului competent care să se ocupe de acest aspect atât în Primărie, cât și în oraș, în aceste puncte de informare turistică”, spune agentul de turism Ladislau Kontz. Cu alte cuvinte, spune el, ar fi nevoie de alte câteva zeci de mii de euro, într-o primă fază, pentru ca orașul să ajungă a fi cunoscut și ca destinație turistică. Primăria clujeană are în vizor investiții de 125 de miliarde de lei în tot ceea ce înseamnă reamenajarea infrastructurii, refațadizare, construirea filarmonicii. „În Cluj nu ai unde să ieși, nu ai ce să faci”, spune și Ligia Marton, ghid turistic al unei firme de turism ungare. „E greu să organizezi ceva. Turiștii sunt cumpărători perseverenți, dar Clujul nu are un mall, iar dacă vrei să cumperi suveniruri, fie te deplasezi afară din oraș, la ieșirea spre Oradea, fie trebuie să mergi până la Muzeul etnografic. Nu există o zonă în care turiștii să poată să se oprească pe terase curate, bine aranjate, într-un mediu liniștit, o zonă pietonală. Nu există manifestări în aer liber, concerte și spectacole. Practic, după ce termină de vizitat cele câteva puncte amenajate, turistul nu mai are nimic de făcut, nu are unde să iasă la cumpărături, poate pleca”, a subliniat Marton.

 Marketing zero

Cel mai deficitar punct al „turismului” clujean este marketingul și managementul turistic. În acest moment nu putem vorbi de un turism organizat. Tentativele sporadice de promovare turistică ale județului sunt mult prea slabe pentru a putea asigura măcar un start corespunzător unei asemenea activități.

Mai mult, posibilele atracții turistice sunt neconvingător marcate, se află într-o stare de degradare avansată sau sunt „recondiționate” de mai mulți ani încoace, fără a fi ajuns în stadiul de finalizare. Refațadizarea orașului - oricât de eficientă ar fi - nu este și suficientă pentru a asigura Clujului o imagine turistică atractivă. Muzeele clujene sunt nepromovate; nu există o hartă unde turistul să găsească un traseu coerent cu toate punctele de interes din oraș și să-l ajute să facă un tur complet al acestora; nu există chioșcuri de unde să poată fi achiziționate aceste pliante, iar în paginile de web care vorbesc despre Cluj, orașul este prezentat ca o destinație istorică, culturală, de afaceri și orice altceva, dar nu și ca punct turistic. În ambasadele sau consulatele României din diferitele state europene se găsesc cu greu broșuri sau pliante cu informații turistice despre România, cu atât mai puțin cu informații pertinente despre Cluj.

În mod normal, această preocupare ar trebui să cadă în sarcina autorităților locale și a agențiilor locale de turism.

Clujul uitat

Primarul Emil Boc a propus de curând realizarea unui traseu turistic clujean care să parcurgă toate punctele de atracție posibile: catedrala catolică, muzeele, casele în care au locuit poeți și muzicieni celebri, zidurile vechi ale orașului, Bastionul Croitorilor. În plus, primarul vizează realizarea unui centru cultural, în Parcul Central, loc în care Cazinoul ar urma să devină Filarmonică, iar alături să fie construită o locație permanentă pentru Festivalul Internațional de Film TIFF. Primarul spune că banii există și că demersurile pentru ca Primăria să preia Cazinoul și Bastionul Croitorilor au fost făcute. Însă de aici și până la transformarea orașului într-un centru turistic mai sunt multe de făcut.

 În primăvara anului 2004, la Cluj era lansat programul „România pitorească”, ce avea ca țintă promovarea externă a frumuseților țării, dar și a locațiilor mai importante. Clujul figura printre aceste atracții, iar ministrul turismului de atunci promitea că orașul este înscris în lista traseelor propuse de acest program. Rezultatele promovării făcute atunci au fost nule pentru Cluj. „Nu știu nimic despre soarta programului național de promovare turistică”, a declarat primarul Boc, promițând că se va interesa să vadă care a fost finalitatea acestuia în cazul Clujului. Nici revistele de specialitate de pe piață nu pomenesc Clujul printre destinațiile turistice. Răsfoindu-le ne-am dat seama că nu prea ar fi avut ce anume să spună despre Cluj, în afară de a mediatiza arhicunoscuta Grădină Botanică. Bușteni, Azuga, Brașov, Sighișoara sunt destinații care prezintă nu doar povești și legende interesante, dar oferă o bucătărie specifică, evenimente culturale tradiționale, târguri, concerte, etc, indiferent de momentul din an în care turistul își petrece timpul în aceste locații.

 Agroturism „sensibil”

Gradul de ocupare a pensiunilor agroturistice din județ a fost de 100% în sezonul de iarnă 2005-2006”, a declarat pentru Săptămâna Clujeană președintele ANTREC Cluj, Ioana Tămaș. Ea spune că dintre acești turiști, 98% au fost români, majoritatea clujeni. Cele mai căutate locații au fost Beliș, Băișoara și Mărișel. Chiar și în zonele mai puțin promovate - cum ar fi Râșca, Răchițele sau Mărgău - pensiunile au fost ocupate integral. „Orice cabană, cât de mică, a fost plină-ochi de turiști”, a precizat Tămaș. Conform statisticilor ANTREC, în Cluj apar anual cel puțin 10 noi pensiuni agroturistice de 2-3 margarete. Cu toate acestea, doar cele 19 pensiuni membre ale ANTREC apelează la promovare specializată prin intermediul acestei asociații. În aproximativ trei ani de promovare a agroturismului clujean, media de staționare a turiștilor în aceste pensiuni a crescut de la 2 la 5 nopți, a spus Tămaș.

Cluj sau Viena?

Pe pagina de internet a ANTREC figura până nu demult programul turistic propus pentru anul 2005, program intitulat „Lumea Pierdută”, care includea și Clujul pe harta destinațiilor turistice. Timp de 7 zile de la preluarea turiștilor de pe aeroportul București, urma transportul cu microbuzul prin Cetățile Ponorului, Ghețarul Focul Viu, Doda Pilii, Peștera Urșilor, Peștera Neagră, Peștera de la Zapodie, Bărsa sau peștera-labirint, etc. Cazarea oferită viza pensiuni agroturistice de doar două margarete, pensiune completă, asistența turistică. Prețul unui asemenea sejur se ridica la 398 de euro/persoană, adică echivalentul sumei pe care un turist clujean ar plăti-o pentru a vizita Viena în plin sezon.

Pe internet – multe, dar slabe La o simplă căutare pe internet cu ajutorul motorului de căutare Google, pentru Cluj-Napoca apar 2,16 milioane de pagini. Dintre acestea, una singură se apropie de ideea de prezentare turistică, încercând să ofere un oarecare ghidaj prin oraș, un proiect de dată recentă, intiulat „Cluj4all”. În rest sunt fie pagini ale unor grupuri de discuții uitate demult, fie pagini de internet aparținând unor instituții locale, universități sau încercări destul de modeste de prezentare a orașului în cadrul unor pagini personale.

Saptamana Clujeana