Una dintre cele mai practicate forme de urmare a cursurilor universitare a devenit in ultimii ani cea de invatamint la distanta, asa-zisul IDD, ofertat cu marinimie de universitati si ales cu precadere de catre cei care nu au posibilitatea frecventarii unor cursuri la zi. Specialisti ai Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) avertizeaza, insa, asupra folosirii improprii a acestui termen, invatamintul la distanta presupunind implementarea unui sistem de „facultate virtuala“ de care putine universitati dispun in realitate.

 Sintem in urma cu zeci de ani

„Multe universitati din tara zic IDD si practica de fapt invatamint fara frecventa“, sustine prof. dr. Adrian Pisla, directorul adjunct al departamentului pentru Educatie Continua si Invatamint la Distanta (DECID) din cadrul UTCN. Potrivit acestuia, invatamintul fara frecventa presupune oferirea „la pachet“ a cursurilor de care au parte cei de la zi, cursantii urmind a veni la facultate o data la citeva luni, prilej cu care „poate, daca au timp, se duc la niste consultatii cu profesorii“, inainte de a da examenul propriu-zis. In acelasi context, invatamintul la distanta presupune necesitatea unui sistem informatic complet, a unor cursuri adaptate la asta, dar si ca beneficiarii sa poata lucra pe un computer.

„Nu cred ca asta ar fi o mare problema, in fiecare orasel exista internet-cafe, unde in doua ore cursantul isi poate face toate lectiile dintr-un pachet“, considera Pisla. Astfel, cursantul la IDD ar trebui sa primeasca un pachet care sa contina, pe linga partea scrisa, un CD care contine module de conectare la Internet, direct la serverul universitatii, printr-o parola pe care o primeste in acelasi mod. Orarul cursantilor ar fi, in acest context, „un fel de afis pe care s-ar gasi cursurile, pe ore si zile in care cursantul poate aplica in functie de posibilitati“.

 Grupele care se formeaza trebuie sa aiba „intre 3 si 25 de cursanti, si nu sute de oameni, cum se practica chiar in sistemul «la zi», ceea ce devine spectacol, nu curs“. Cursurile astfel alcatuite ar avea un subiect anuntat, un studiu de caz, se pot face pe un text despre care se poate comunica interactiv pe text, prin comunicatii video sau audio, chiar interactiune grafica, prezenta si participarea cursantilor fiind „nu numai observabila, dar si inregistrata exact“. „In Statele Unite ale Americii era implementat inca de prin anii ’70 in cadrul IDD un sistem de transmisie TV a datelor prin satelit, iar de prin ’94, cel prin Internet. La noi, abia acum incepe sa se experimenteze asta“, precizeaza directorul adjunct al DECID.

Facilitati, oferirea de interfata web

Categoria ID a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca ofera, potrivit site-ului oficial, „o gama variata de programe de studiu ID si FR, acreditate sau autorizate provizoriu, dispunind de o baza materiala adecvata, de resurse de învatamint specifice, de o retea tutoriala de cadre didactice de specialitate pregatite în tehnologia ID“.

 La Universitatea „Babes-Bolyai“ (UBB) din Cluj-Napoca, desi taxele au aceleasi valori cu cele de la zi, studentii pot beneficia doar de traditionalele cursuri listate, in unele cazuri de carti si manuale „la pachet“ sau CD-uri ale cursurilor. Ca noutate, pe site-ul universitatii se anunta ca „in vederea extinderii accesului studentilor la facilitatile de comunicare, Departamentul de Informatizare al UBB a lansat un serviciu de interfata web pentru toti studentii UBB“. „Este foarte la indemina si profitabil sa infiinteze asemenea sectii, la care nu cheltuiesti decit pe hirtii si CD-uri, uneori pentru taxele postale aferente trimiterii acestora si pentru examene“, considera Pisla, adaugind ca, in cazul aplicarii sistemelor multimedia, taxele de scolarizare ar scadea „cel putin cu 10%“.

Muzicieni pregatiti la distanta

Oferta Universitatii de Arte si Design (UAD) din Cluj-Napoca nu cuprinde invatamint la distanta. „S-a pus problema infiintarii unor asemenea sectii in urma cu patru ani, insa s-a ajuns la concluzia ca invatamintul artistic nu s-ar putea realiza corespunzator astfel, programul cursurilor este foarte incarcat, se cere prezenta si participarea studentilor pentru a deveni specialisti in domeniile parcurse“, precizeaza Anamaria Tataru, purtator de cuvint al UAD. Pentru viitorii ani, insa, in cadrul UAD se lucreaza in acest sens la realizarea unui „sistem virtual“ care sa functioneze la inceput doar experimental.

Studentii de la Academia de Muzica „Gheorge Dima“ au la dispozitie, potrivit site-ului oficial, un program ID adresat „profesorilor care predau muzica in scoli de specialitate fara a avea calificarea necesara“, dar si „instrumentistilor si cintaretilor fara studii universitare din Filarmonici si Opere“ sau „celor ce doresc sa profeseze pe viitor in acest domeniu, precum invatatori, preoti, instructori muzicali“. Se utilizeaza in acest sens mijloace precum „casete video, casete audio, CD si CD-ROM cu exercitii, exemple muzicale (dicteu, dirijat) si exemple pentru auditie realizate la cererea studentului“.

Monitorul de Cluj